Cultura în grevă

Daniel Săuca

Nu comentez prea mult, fiind din „sistem”, dar nu pot să nu scriu că nu am mai întâlnit situația ca un candidat la funcția de manager la o instituție publică de cultură să obțină la proba scrisă (elaborarea unui plan de management) nota 1,38. Mă abțin să spun și altele (oricum se va interpreta). Povestea e un semn și despre câtă nevoie are „sistemul” de oameni bine pregătiți și bine plătiți. Și nu numai pentru pozițiile de manageri.
Bibliotecile și muzeele (bănuiesc că nu toate), mai precis sindicaliștii au fost în grevă japoneză. Poate vor ajunge la grevă generală. În context electoral, m-aș mira. Oricum, câteva revendicări mi se par de bun-simț. De pildă, „indexarea anuală a salariilor personalului plătit din fonduri publice din instituțiile de cultură, cu rata inflației, pentru păstrarea puterii de cumpărare a lucrătorilor”; „plata orelor suplimentare efectuate de personalul din muzeele și bibliotecile publice (și nu numai, n.m.) și compensații financiare pentru personalul care își sacrifică viața de familie lucrând permanent sâmbăta, duminica și în zilele de sărbătoare legală”; „finanțarea substanțială a instituțiilor cu rol în gestionarea patrimoniului cultural național prin politici culturale și salariale adecvate”; „stoparea fenomenului de depopulare și deprofesionalizare a domeniului Cultură. Salariile mici, condițiile critice de muncă și nefinanțarea programelor de pregătire profesională, descurajează pe oricine și, astfel, locurile de muncă din muzee și biblioteci (și nu numai, n.m.) nu mai sunt căutate de oamenii capabili”; „legiferarea în domeniul Culturii prin consultarea profesioniștilor din domeniu, după identificarea problemelor de jos în sus și cunoașterea nevoilor reale ale întregului domeniu”.
Cultura (o parte a sistemului public) în grevă. Ce se va întâmpla? Destul de probabil, nimic deosebit. În afară de acordarea câtorva sute de lei…